Psalmii 49;3 Gura mea va vorbi cuvinte înţelepte, şi inima mea are gânduri pline de judecată.

Cine îşi poate cenzura cuvintele şi rosteşte gânduri pline de judecată este un om înţelept.
Nu te grăbi să dai drumul cuvintelor că nu le mai poţi întoarce.
Când asculţi pe alţii vorbind, păzeşte-ţi inima, ai grijă ce comori aduni, chiar dacă par pline de dulceaţă mai bine înfăşoară-le în uitare.
Lăsă-ţi urechea deschisă, dar mintea nu o lăsa pradă informaţiei ce te invadează.
Nu te aventura în a da sentinţe fără să cunoşti în întregime situaţia sau dacă nu ai stat în rugăciune şi ai postit ca Domnul să-ţi descopere şi să-ţi dea un răspuns clar.
Depărtează de la tine mândria şi cuvintele fără sens dacă vrei să ajungi şi tu un om înţelept, plăcut lui Dumnezeu.

1Corinteni 1;31 pentru ca, după cum este scris: "Cine se laudă, să se laude în Domnul."

Pavel, împreună cu cei ce duceau mesajul Evangheliei au avut multe dispute cu credincioşii din Corint.
Dar vedem un mod corect de a se apăra, de a vorbi. Pavel nu jigneşte, nu încearcă să distrugă adversarul, nu se lasă prins în discuţii fără sens.
Nu caută folosul lui, nu încearcă să se laude, el vine cu argumente solide cu un mesaj clar.
Tot ceea ce face şi caută este binele, adevărul iar mesajul Evangheliei să nu aibă de suferit.
Tot aşa şi noi, trebuie să învăţăm să ne apărăm credinţa şi mesajul Evangheliei, prin metode duhovniceşti nu prin tot felul de invenţii omeneşti.
Să transmitem mesajul Evangheliei curat, fără să adăugăm nimic din influenţele generaţiei noastre.

1 Tesaloniceni 5;17 Rugaţi-vă neîncetat.

Fără rugăciune nu există credinţă.
Atunci când credinţa îşi pierde din putere scade şi nevoia de a ne mai ruga.

Trăim într-o societate în care credinţa pierde tot mai mult teren în vieţile noastre pe zi ce trece iar nevoia de rugăciune devine un accesoriu la care se apelează doar în cazuri de criză.

Dacă vrei să-ţi aperi credinţa, să o păstrezi vie şi înflăcărată, atunci roagă-te neîncetat.
Nu privi la cei din jurul tău, că nu vei găsi prea mulţi oameni care să te susţină, să se roage cu tine.
Tocmai de aceea trebuie să devi un om al rugăciunii, pentru a găsi în propria ta fiinţă resurse pentru o rugăciune fierbinte şi o credinţă reală.
Trebuie să-i ceri lui Dumnezeu putere şi călăuzire, să înveţi să-L iubeşti pe El.
Numai atunci când vei învăţa iubirea de Dumnezeu, adevărată, curată, sinceră rugăciunea ta va curge, mintea ta se va lumina şi ochiul tău se va curăţa.

Luca 12;36 Şi să fiţi ca nişte oameni, care aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă îndată, când va veni şi va bate la uşă.

Întoarcerea lui Isus, este evenimentul cel mai important şi pentru care trebuie să fim pregătiţi. Isus, se poate întoarce în orice clipă, din acest motiv trebuie să fim pregătiţi în orice moment.
Versetul de azi, ne învaţă cum trebuie să ne pregătim, să fim vigilenţi, ne învaţă cum ar trebui să fie aşteptarea noastră. Scopul întoarcerii lui Isus este de a pune capăt păcatului, de a pedepsi răutatea care este stăpână acum peste pământ şi oameni.
Ştiind toate aceste lucruri, să ne pregătim, să lucrăm pentru mântuirea noastră cât se mai poate încă, să nu ne surprindă acest eveniment dormind, căci nu se va mai putea face nimic pentru noi atunci.
Numai cei mântuiţi se vor putea bucura cu adevărat de întoarcerea lui Isus.

Romani 1;1 Pavel, rob al lui Isus Hristos, chemat să fie apostol, pus deoparte ca să vestească Evanghelia lui Dumnezeu, 2 pe care o făgăduise mai înainte prin proorocii Săi în Sfintele Scripturi.


Dintre toate scrierile lui Pavel, scrisoarea către Romani, conţine sfaturi preţioase şi aruncă o lumină clară asupra temelor pe care le tratează.
Atunci când primim învăţătura Evangheliei, trebuie să fim foarte atenţi la cine o vesteşte.
Din textul de astăzi aflăm că cel care duce mesajul Evangheliei trebuie să fie chemat la aceasta, pus deoparte ca să poată vesti un mesaj curat. Evanghelia este Cuvântul lui Dumnezeu pentru oameni şi trebuie vestită, făcută cunoscută, dar mesajul ei, nu trebuie adaptat după cum credem noi ci trebuie să-şi aibă rădăcinile în Sfintele Scripturi, aşa cum a fost făgăduit prin proroocii.
Să citim şi să studiem cartea Romani, pentru a înţelege mesajul corect şi a nu aluneca de pe calea curată şi corectă a Evangheliei.

1 Tesaloniceni 2;11 Ştiţi iarăşi că am fost pentru fiecare din voi, ca un tată cu copiii lui: vă sfătuiam, vă mângâiam şi vă adeveream,

Societatea în care trăim este orientată înspre succes şi performanţă.
Tot mai des sunt călcate în picioare valorile sănătoase, tot mai multe învăţături false îşi fac loc în viaţa noastră.
Un fals creştinism, o evanghelie coruptă este prezentată tot mai des şi prinde rădăcini tot mai adânci.
Trebuie să cunoaştem foarte bine cuvintele Sfintei Scripturi, să avem o înţelegere clară a mesajului Evangheliei, pentru a nu ne pierde în mulţimea învăţăturilor şi basmelor lumeşti.
Astăzi este o mare nevoie de oameni ai credinţei care să aducă învăţătură sănătoasă, să fie ca un părinte iubitor pentru noi, să ne sfătuiască, să ne mângâie, să ne fie alături.

Să ne rugăm ca Domnul să aducă în vieţile noastre astfel de oameni care aduc un mesaj clar şi sănătos.

Psalmii 42;5 Pentru ce te mâhneşti, suflete, şi gemi înăuntrul meu? Nădăjduieşte în Dumnezeu, căci iarăşi îl voi lăuda; El este mântuirea mea şi Dumnezeul meu.

Când tristeţea şi neliniştea apasă greu asupra sufletului tău, nu trebuie să te prăbuşeşti, să cazi în depresie.
Nu răspunde tristeţii cu tristeţe şi nici descurajării cu descurajare.
Adu-ţi mereu aminte de toate binecuvântările din viaţa ta, cum Domnul a lucrat în situaţii asemănătoare şi nu rămâne blocat în nelinişte şi disperare.
Adu-ţi aminte că Dumnezeu te iubeşte încât a dat pe singurul Său Fiu să moară pentru tine şi nu te lasă niciodată singur în durere şi necaz.
Priveşte cu încredere, nu te lăsa doborât de tristeţe, nădăjduieşte în Domnul căci dragostea Lui şi purtatea Lui de grijă te va ajuta să ieşi din situaţia critică în care eşti acum.

Iacov 1;13 Nimeni, când este ispitit, să nu zică: "Sunt ispitit de Dumnezeu". Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău, şi El însuşi nu ispiteşte pe nimeni.


Dumnezeu nu ispiteşte pe nimeni.
De multe ori pentru a ne scuza și justifica slăbiciunile sau când au loc diferite evenimente, catastrofe naturale pe care nu le înțelegem dăm vina pe Dumnezeu.
Toate aceste lucruri pe care noi le numim ispite, vin din exterior.
Răul, nepăsarea, egoismul din viaţa celorlalți ne ajunge de multe ori și pe noi și ne aduce multă suferinţă.
Dumnezeu nu este vinovat de toate acestea și noi nu trebuie să judecăm cu uşurinţă și să aruncăm responsabilitatea și vina pe Dumnezeu.
În astfel de situaţii trebuie să rămânem tari în credinţă, să ştim că Dumnezeu este aproape de noi și are pregătită o cale de scăpare.

ISPÍTĂ, ispite, s.f. 1. Ceea ce exercită o mare forţă de atracţie; îndemn (spre rău), ademenire, tentaţie, seducţie; p. ext. păcat. Sursa: DEX '98